Sistemul Laser de Mare Putere din cadrul Centrului de la Măgurele a atins puterea de 10 PW

Text Size:

  • Increase
  • Decrease
  • Normal

Current Size: 100%

Current Style: Standard

Accessibility
Versiune tiparSend by email
Data publicării: 
Miercuri, 13 Martie, 2019

Ministrul Ecaterina Andronescu a participat miercuri, 13 martie, pe platforma Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (#ELI-NP) de la Măgurele, la marcarea unui moment de referință pentru #cercetarea de elită din țara noastră: realizarea celui mai puternic laser din lume. 

Mai exact, Sistemul Laser de Mare Putere din cadrul Centrului ELI-NP a atins puterea de 10 PW, România devenind, astfel, un pol de referință în lume, în domeniul științei și tehnologiei laserilor de mare putere. ELI (Extreme Light Infrastructure) este un proiect european prioritar care materializează iniţiativa de a construi cel mai puternic laser din istorie.

ELI-NP reprezintă pentru România un proiect fanion, cu cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume care se va axa pe studiul fizicii fotonucleare și aplicațiilor acesteia, fiind alcatuită dintr-un laser de foarte mare intensitate în componența căruia intră doi laseri cu pulsuri ultrascurte de 10PW și cel mai strălucitor fascicul reglabil de raze gama.

În afara interesului enorm pe care îl reprezintă pentru cercetarea fundamentală în practic toate domeniile ştiinţei, de la fizică la biologie şi genetică, ELI va genera trei aplicaţii de o importanţă covârşitoare pentru economia naţională şi viaţa socială a oricărei ţări. În ordinea orizontului de timp în care acestea pot fi realizate ele sunt:

  • Instalaţii de maximă eficienţă şi la un cost redus pentru terapie anticancer. Aceste instalaţii vor fi accesibile ca dimensiuni şi mod de operare oricărei unităţi medicale şi nu vor necesita un personal numeros. Utilizarea ELI în medicină va reprezenta a doua revoluţie marcată de laseri în acest domeniu după folosirea lor ca un nou tip de bisturiu în toate domeniile chirurgiei;
  • Realizarea acceleratoarelor de particule „tabletop”, care vor putea fi folosite inclusiv ca surse de radioizotopi în locul reactoarelor nucleare. De remarcat că folosirea laserilor cu pulsuri de mare intensitate poate reduce de o mie până la zece mii de ori dimensiunile necesare ale acceleratoarelor „obişnuite” pentru a crea fascicule de particule sau de radiaţie;
  • Transmutarea prin iradiere a deşeurilor radioactive de viaţă lungă (mii-milioane de ani) în deşeuri de viaţă scurtă (zeci de minute), permiţând astfel un pas hotărâtor în rezolvarea acestei probleme fundamentale cu care se confruntă industria, medicina şi cercetarea actuală, aplicaţie prevăzută pentru anii 2050.