După reorganizarea celor 507 unități de învățământ [2] și creșterea normei didactice săptămânale de predare [3] cu două ore, o altă măsură prevăzută de Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025 a fost modificarea limitelor minime și maxime pentru numărul de copii la clasă.

Ministrul Daniel David a declarat în repetate rânduri că, deși înțelege condițiile de criză, limitele minime și maxime ale claselor se pot stabili doar pe baza principiului raționalității, înțelegând prin acest lucru că nu ieșim din anumite repere europene/internaționale sau practici naționale recente. Unele dintre aceste repere identificate de ministru și specialiști din cabinetul său au fost următoarele:

• În general, efectul mărimii/dimensiunii claselor asupra performanței educaționale este mixt sau scăzut (Filges și colab [4], 2018). Spre exemplu, Opantry și colab [5]. (2025) arată că modificarea numărului de copii într-o clasă începe să conteze mai mult în ceea ce privește performanța când valoarea este în jurul a 15 copii, dincolo de acest prag contând mai mult calitatea profesorului și mediul de învățare (sigur, fără limite minimale sau maximale neobișnuite). În plus, astfel de decizii se iau în coroborare și cu resursele economice disponibile.

• În tradiția națională recentă, lucrurile stau astfel:

  • Legea 1/2011 (forma inițială):

    • Primar: 12 (min.) - 25 (max.), cu media 20;

    • Gimnaziu: 12 (min.) - 30 (max.), cu media 25;

    • Liceu: 15 (min.) - 30 (max.), cu media 25.

  • Legea 198/2023:

    • Primar: 10 (min.) - 22 (max.), cu media 16;

    • Gimnaziu: 10 (min.) - 26 (max.), cu media 18;

    • Liceu: 15 (min.) - 26 (max.), cu media 22.

Ca excepții, limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute fără limită (cu acordul ministerului).

• Măsurile de criză prin Legea 141/2025:

  • Primar: 12 (min.) - 24 (max.), cu media 18;

  • Gimnaziu: 12 (min.) - 28 (max.), cu media 20;

  • Liceu: 16 (min.) - 30 (max.), cu media 23.

Ca excepții, limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute cu cel mult 4 (cu acordul inspectoratului școlar județean). Ministerul nu va încuraja creșteri maximale, iar reducerea efectivelor la clase în funcție de numărul de copii cu cerințe educaționale speciale a rămas în vigoare.

Majoritatea claselor din România care se încadrau între limitele anterioare se vor încadra și în noile limite. Așadar, în majoritatea covârșitoare a claselor, nu avem schimbări, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situația claselor sub efectiv. Într-adevăr, acest demers de modificare a limitelor minime și maxime pentru numărul de copii în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică aproximativ 0.5% din totalul claselor de învățământ primar și gimnazial din anul școlar 2024 - 2025) și, în mai mică măsură, unele clase la nivel de liceu. De asemenea, în anul școlar 2024 - 2025 au funcționat la nivel național, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la rândul său.

Este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească ușor ponderea învățământului simultan (la nivel primar și gimnazial), în estimarea ministerului de la 6% în prezent la 7,5%. Din nou, acest procent nu iese din diverse repere europene. Spre exemplu, învățământul simultan poate fi regăsit și în Franța sau Irlanda, mai ales la ciclul primar, chiar în procente mai ridicate decât în România (Birot-Gautron și colab [6]., 2025; Quail și Smyth [7], 2014, vezi și aici [8]). Este adevărat, însă, că un astfel de învățământ necesită și competențe specifice în predare-învățare, demers care este un obiectiv-cheie pentru Ministerul Educației și Cercetării. Așadar, ținta ministerului rămâne una flexibilă:

(1) reducerea învățământului simultan prin relocarea adecvată a copiilor în școli unde pot avea acces la un proces educațional standard (așa cum tind spre exemplu practicile educaționale din Finlanda)

sau

(2) derularea învățământului simultan acolo unde este necesar, dar prin utilizarea unor metodologii adecvate, decizia urmând interesele comunității locale și evaluarea educațională a inspectoratelor școlare (așa cum tind, spre exemplu. practicile educaționale din Franța și Irlanda).

Ministerul Educației și Cercetării va informa public asupra rezultatelor definitive pentru anul școlar 2025 - 2026, atunci când acestea vor fi disponibile în forma finală.

Ministerul Educației și Cercetării mulțumește tuturor profesorilor pentru implicarea în pregătirea anului școlar, în condițiile dificile ale crizei fiscal-bugetare.