Astăzi, 5 decembrie 2025, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a semnat Ordinul privind reglementarea cadrului general pentru dezvoltarea parteneriatului pentru sprijin instituțional între unitățile de învățământ, în vederea creșterii calității educației.
În sinteză, următoarele reglementări fac parte din viziunea care se dorește implementată prin acest ordin:
Art. 1: Scopul și domeniul de aplicare
(1) Ordinul reglementează cadrul general pentru dezvoltarea parteneriatului pentru sprijin instituțional între unitățile de învățământ preuniversitar, încheiat în vederea creșterii calității educației.
(2) Sprijinul instituțional, în sensul reglementat în ordin, reprezintă ansamblul de activități, măsuri și forme de cooperare dintre unitățile de învățământ, prin care o unitate de învățământ cu rezultate relevante pune la dispoziția unei alte unități de învățământ expertiză pedagogică, resurse educaționale, suport metodologic și organizatoric, pentru îmbunătățirea proceselor educaționale, reducerea decalajelor și creșterea calității actului educațional.
(3) Scopul parteneriatului îl reprezintă reducerea decalajelor educaționale și sprijinirea unităților de învățământ cu resurse insuficiente sau situate în zone defavorizate.
(4) Parteneriatul poate fi încheiat între unități de învățământ, la nivel județean sau interjudețean.
(5) Parteneriatul pentru sprijin instituțional se bazează pe principiul schimbului de bune practici între instituții, prin valorificarea experiențelor instituționale ale fiecărui partener implicat.
Art. 2: Încheierea parteneriatelor pentru sprijin instituțional
(1) Parteneriatele pentru sprijin instituțional se încheie, cu acordul părților, între minimum două unități de învățământ, din inițiativa părților sau la recomandarea inspectoratului școlar județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București.
(2) Pe baza performanțelor școlare obținute de către elevii unităților de învățământ, în funcție de rezultatele din cadrul evaluărilor curente, ale examenelor naționale și ale evaluărilor internaționale la care participă aceștia, ținând seama de riscul de abandon școlar manifestat la nivelul unor unități de învățământ și ca urmare a rezultatelor activităților de inspecție școlară, inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București recomandă unităților de învățământ dezvoltarea parteneriatului pentru sprijin instituțional.
(3) În etapa de recomandare a partenerilor instituționali, inspectoratele școlare vor avea în vedere:
a) existența cel puțin a unei unități de învățământ care poate oferi modele de bune practici, dovedite prin rezultate deosebite obținute la examenele naționale și la evaluările internaționale, precum și care dispune de personal format preponderent din cadre didactice calificate;
b) existența cel puțin a unei unități care înregistrează rezultate școlare reduse, rate mari sau risc ridicat de abandon școlar ori un procent semnificativ de cadre didactice fără studii corespunzătoare postului;
c) reprezentarea atât a mediului urban, cât și a celui rural, respectiv a zonelor defavorizate
(4) Unitatea de învățământ care întrunește condițiile menționate la alin. (3) lit. a este denumită, în contextul prezentelor reglementări, unitate de învățământ-suport.
(5) Parteneriatul poate fi extins prin implicarea altor parteneri relevanți în domeniul educației, precum: organizații nonguvernamentale, autorități locale, reprezentanți ai mediului economic sau universitar etc.
(6) Unitățile de învățământ și partenerii implicați încheie un acord de parteneriat în care sunt precizate: scopul și obiectivele parteneriatului pentru sprijin instituțional, durata, activitățile, responsabilitățile părților și eventualele clauze specifice.
(7) Evidența parteneriatelor pentru sprijin instituțional este ținută la nivelul inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București.
Art. 3: Activitățile din cadrul parteneriatului pentru sprijin instituțional
(1) Activitățile din cadrul parteneriatului se pot desfășura fizic sau online și pot include, fără a se limita la:
(a) lecții online, lecții demonstrative;
(b) ateliere tematice de formare și observare pentru cadrele didactice debutante sau fără studii corespunzătoare postului;
(c) activități de sprijin pentru managementul școlar și dezvoltarea leadershipului educațional;
(d) consiliere pentru utilizarea tehnologiei în educație, crearea și partajarea de resurse educaționale digitale;
(e) proiecte interdisciplinare și activități comune elevi-profesori între unități;
(f) sesiuni de îndrumare instituțională în format hibrid, sincron sau asincron, prin platforme digitale acreditate.
În acest context, ministrul Daniel David a declarat:
„Inegalitatea - mai ales pe linia rural-urban și din zonele dezavantajate/urban mic - între unitățile școlare din România este un factor (1) de inechitate (scăzând șansa de reușită în viață pentru copiii din unitățile mai puțin performante), (2) distorsiuni în procesele și arhitectura educațională (ex.: examene de selecție neobișnuite) și (3) de tensiuni-conflicte (ca urmare a presiunii pe unitățile foarte performante). Una dintre cauze este fragmentarea excesivă care împiedică în anumite zone organizarea procesului educațional la o calitate cât mai crescută - ex.: în zonele rurale/mic urbane și dezavantajate avem adesea unități școlare mai mici, unde este dificil să atragi titulari -, lucru pe care am încercat să-l corectez prin încurajarea comasărilor. Spre exemplu, în anul școlar 2025 - 2026, am redus cu aproximativ 8% din fragmentarea preexistentă. O altă cauză este legată de accesul la resursa umană cât mai bine pregătită și chiar de infrastructură educațională stimulativă. Prin acest demers încerc să corectez acest lucru: spre exemplu, reglementările de față încurajează ca acolo unde nu avem suficienți profesori calificați - ex.: zone rurale izolate -, unele cursuri să fie susținute (fie și hibrid/online) de cei mai buni profesori calificați din țară, celelalte activități urmând a fi continuate de profesorii disponibili, astfel generându-se medii educaționale de calitate, stimulative și emancipative. Nu în ultimul rând, precizez, pentru a corecta unele erori vehiculate în spațiul public, că numărul profesorilor titulari din sistem a crescut în anul școlar 2025 - 2026, cu peste 2.200 de persoane, față de anul școlar 2024 - 2025, ceea ce poate contribui, alături de celelalte mecanisme, la o expunere mai mare a copiiilor la profesori calificați.”
Ordinul urmează a fi publicat în Monitorul Oficial.
- 336 de afişări