S-a încheiat prima reuniune a Consiliului Consultativ al Ministerului Educației Naționale, desfășurată în perioada 26-27 iulie, la București

Text Size:

  • Increase
  • Decrease
  • Normal

Current Size: 100%

Current Style: Standard

Accessibility
Versiune tiparSend by email
Data publicării: 
Sâmbătă, 28 Iulie, 2018

Consiliul Consultativ al Ministerului Educației Naționale are mandat de a contribui la revizuirea politicilor educaționale, la restructurarea substanțială a sistemului educațional. O nouă viziune este necesară, astfel încât să se ajungă la un cadru legislativ coerent, unitar, echilibrat, dar în același timp suplu, conectat la cele mai bune practici europene și internaționale.

Ministrul Educației Naționale, Valentin Popa, a dorit să lanseze dezbaterile Consiliului Consultativ pornind de la o premisă prezentată în documente și studii internaționale: copiii care intră astăzi în clasa pregătitoare vor practica, la absolvirea studiilor, meserii care astăzi nici nu există.

O lege pentru viitorul României

S-a pus un accent deosebit pe necesitatea de a avea o misiune și o viziune bine conturate, de a atinge punctele-cheie în care trebuie reformat sistemul și de a analiza cu atenție părțile critice din structura organizațională a sistemului de educație actual.

Totodată, au fost stabilite temele fundamentale care trebuie luate în considerare în elaborarea noului cadru legislativ, anume participarea la procesul educațional, problema echității în ceea ce privește accesul la educație și, nu în ultimul rând, problema calității actului educațional. În acest context, a fost subliniată necesitatea de a avea ca punct de plecare profilul dorit al absolventului, de a stabili, pe baza cercetărilor existente, un diagnostic acceptat, care să permită conturarea unei viziuni privind punctele cheie în care trebuie reformat sistemul pentru o funcționare eficientă și pentru atingerea performanței.

Au fost discutate astfel domeniile-cheie în care se impune intervenția, cum ar fi curriculumul, evaluarea, formarea cadrelor didactice și cariera didactică, managementul, finanțarea, structura organizațională etc., dar și  probleme concrete, subsumate acestora ca, de exemplu, stabilirea nivelurilor și ciclurilor de învățământ, a filierelor și profilurilor relevante, organizarea unor parcursuri educaționale flexibile, modul în care se asigură tranziția de la un ciclu/nivel la altul.

Modul în care înțelegem învățarea, cum echilibrăm disparitățile din sistem (suprapopulare/subpopulare a claselor), cum rezolvăm problema echivalărilor pentru copiii românilor care se întorc din străinătate, cum se face finanțarea sistemului - iată câteva provocări complexe, și extrem de diverse, la care trebuie să răspundă propunerile pentru noul cadru legislativ.

De asemenea, s-a vorbit despre nevoia de a reduce discrepanțele dintre urban și rural și cum poate fi realizat acest lucru, despre modalitățile prin care este posibilă reducerea fenomenului de părăsire timpurie a școlii, despre faptul că este nevoie să se investească atât în baza materială, cât și în formarea continuă a cadrelor didactice. Provocările demografice care au schimbat deja radical tabloul sistemului de educație românesc, rata de părăsire timpurie a școlii, calitatea pregătirii personalului didactic care poate fi îmbunătățită, educația timpurie și necesitatea de a face mai multe în acest sens, elevi care nu reușesc să atingă nivelul minim de cunoștințe, conținuturi care ar trebui să fie centrate pe caracter și pe valori – toate acestea au fost teme prezentate și dezbătute pe parcursul celor două zile. Una din concluziile la care s-a ajuns este că trebuie în mod imperios adresate problemele legate de învățarea timpurie, de învățământul primar și gimnazial, astfel încât să obținem baze solide pentru învățământul terțiar.

Nu în ultimul rând, au fost supuse dezbaterii subiecte care transcend problematica educației și merg spre analize mai profunde cum sunt cele legate de sistemul de valori, de necesitatea ca școala, alături de părinți și societate în ansamblul ei, să modeleze caractere plămădite pe principii și valori solide. Totodată, a fost adus în discuție rolul cadrului didactic, al dascălului, în societatea contemporană. S-a pus accent pe ideea că este nevoie de o transformare radicală, una prin care corpul de cadre didactice să fie cel care aduce schimbarea și să fie perceput de societate ca atare. Devine mai evident decât oricând:  educația nu reprezintă un cost, ci o investiție.

Dezbaterile s-au purtat și asupra problemei identitare, identitate națională vs. identitate europeană, asupra importanței de a păstra vii valorile și tradițiile care ne definesc ca națiune, în contextul în care globalizarea, internaționalizarea sunt fenomene de netăgăduit.

Au fost subliniate „tensiunile” dintre subiecte aparent dihotomice, dar care pot fi în fapt transpuse în practică în mod unitar: preuniversitar/universitar, rural/urban, tradiție/modernitate, național/european/internațional, centralizare/descentralizare, centrare pe elev/centrare pe profesor, investiție în resursa umană/investiție în infrastructură. Aici, a fost subliniat faptul că toate acestea trebuie ținute și avute în vedere într-un echilibru.

Astfel, după cum se poate vedea, în cele două zile de lucru, Consiliul Consultativ a analizat statusul actual al sistemului educațional românesc, a stabilit temele fundamentale de la care este necesar să pornească schimbările propuse pentru noul cadru legislativ (centrare pe elev, calitatea actului de învățământ, conținuturi bazate pe valori etc.), urmând ca, până la următoarea reuniune, să fie aduse propuneri concrete de soluționare a problemelor identificate. Pentru o lege nouă, sustenabilă, flexibilă, în acord cu valorile europene, dar și cu cele legate de păstrarea și cultivarea celor naționale.

BIROUL DE COMUNICARE