2526_temp

Cum începem școala în 2025 - 2026

Dragi oameni ai educației,

Anul școlar 2025 - 2026 începe, așa cum vedem cu toții, grevat de măsurile de criză fiscal-bugetară. Nimeni nu și le-a dorit, dar suntem nevoiți să le implementăm pentru a putea încheia anul cu salarii și burse și pentru a putea apoi construi o speranță de dezvoltare rațională în viitor. Cu siguranță, dacă nu era criza fiscal-bugetară, aceste măsuri nu se luau sau nu se luau astfel.

Educația a intrat în Pachetul I de măsuri fiscal-bugetare tocmai pentru că începem activitățile din luna septembrie și măsurile trebuiau să intre în vigoare de la începutul anului școlar/universitar.

Pachetul I a avut efectele scontate: (1) evaluarea ECOFIN nu a dus la propunerea de suspendare a fondurilor europene/PNRR, iar evaluările (2) S & P (iulie) și (3) Fitch (august) nu au dus țara în categoria „Junk”. Așadar, educația va avea salarii și burse până la sfârșitul anului și a contribuit, alături de alte domenii, și la stabilitatea țării. Altfel spus, educația și-a făcut datoria față de ea însăși și față de țară, nu mai este loc de alte măsuri de criză-austeritate în domeniu, iar din aceste moment trebuie să intrăm într-o logică de dezvoltare!

Sincer și direct spus, în această perioadă am fost paratrăsnet pentru îngrijorări și critici, multe justificate și/sau de înțeles omenește, dar și prea multe exagerate până în catastrofe, iar unele făcute chiar pe bază de dezinformare sau poate chiar cu rea voință (nu mai pomenesc aici și de atacurile, unele imunde, la persoană, familie, colaboratori). Nu am putut răspunde decât la modul mai general, pentru că orice intervenție a mea ar fi generat mai multă agitație asupra măsurilor din Pachetul I și ar fi putut pune astfel la risc evaluările internaționale de care vorbeam mai sus, cu impact negativ asupra sistemului nostru de educație-cercetare, în particular, și asupra țării, în general. Acum însă încerc să prezint mai detaliat și echilibrat situația, amintind, totuși, că mai avem încă evaluarea Moody (septembrie) și a Comisiei Europene (octombrie), care, dacă sunt pozitive, ne vor permite un an 2026 ca început de dezvoltare.

Așadar, trebuie spus de la început că măsurile de criză fiscal-bugetară nu sunt reformele țintite de mine în sistem - eu le-am propus prin prisma Raportului QX -, ci măsuri necesare pentru a avea în acest an și în anii care vin un sistem care să funcționeze. Aceste măsuri fiscal-bugetare au fost incluse în Acordul Politic al Coaliției și au fost detaliate în Programul de Guvernare și în Legea Fiscal-Bugetară 141/2025. Am acceptat implementarea acestora cu condiția de a nu se concedia oameni și de a nu se reduce salarii, dar și cu respectarea principiului raționalității, și anume că măsurile trebuie să se regăsească în unele practici ale țărilor din Uniunea Europeană și, în plus, unele dintre aceste măsuri trebuie să fie temporare. De asemenea, aceste măsuri trebuie să constituie baza pentru o creștere în anii viitori, educația având nevoie de resurse suplimentare pentru salarii mai atractive, angajare de specialiști (ex. profesori de sprijin, informaticieni) și programe naționale de infrastructură (ex. mai ales educația timpurie). Implementarea lor s-a făcut la nivelul ministerului mereu cu atenție la oamenii educației din sistem (elevi; studenți; profesori și sindicate - aici și aici), respectiv din ecosistemul mai larg (societate civilă & autorități locale), pornind de la multe discuții cu aceștia, iar acolo unde a fost posibil și a depins doar de decizia mea ca ministru am implementat sugestiile lor. Multe lucruri funcționale implementate în legislația secundară a ministerului au rezultat și din aceste discuții, inclusiv din atenția la protestele organizate de sindicate.

Așadar, dincolo de multele narațiuni asupra începerii anului școlar, cum vom începe totuși anul școlar, din perspectiva ministrului/ministerului?

Începem anul școlar 2025 - 2026 cu X titulari, Y suplinitori și Z norme la plata cu ora.

Creșterea normei didactice cu 2 ore pe săptămână ne menține în general (cf. Eurydice, 2021) în zona mediei Uniunii Europene (20 de ore de predare pe săptămână) și a altor țări vestice cu un model mai apropiat nouă (ex.: Franța - 20; Spania - 21; Irlanda - 22). Această creștere duce la o mai mare interacțiune a elevilor cu profesori titulari, dar trebuie să vină cu o reducere a încărcării birocratic-administrative asupra cadrelor didactice pentru diferența de timp din timpul total de lucru (ex.: în medie 4 ore de predare la 8 ore timp de lucru zilnic), demers deja început. De asemenea, introducerea orele remediale (mai ales, dar nu exclusiv, la nivelul învățământului primar) creează premisele pentru un program național cu impact educațional pozitiv în timp, în cadrul acestor ore copiii (1) consolidând lucrurile învățate, (2) recuperând competențele neasimilate și (3) învățând cum să le utilizeze la viața de zi cu zi, ceea ce face educația mai atractivă (cu impact pozitiv asupra reducerii abandonului școlar) și mai eficientă (cu impact pozitiv asupra reducerii analfabetismului funcțional). În fine, mă bucură că cel puțin 98,6% dintre titulari au putut să aibă cele două ore în plus în aceleași unități școlare (fără fragmentare suplimentară în alte unități școlare). Pentru ceilalți titulari am încercat să creez prin reglementările ministerului mecanisme care să nu mai fragmenteze norma didactică, dacă exista deja o fragmentare în 3 sau mai multe unități școlare.

Reorganizarea rețelei școlare a dus la o reducere a fragmentării acesteia (cu aproximativ 8,1%) și la o mai mare flexibilitate în crearea normei didactice (ex. fără a mai fi partajată administrativ în mai multe unități școlare cu personalitate juridică), dar trebuie testată în acest an, iar eventualele disfuncționalități pot fi corectate pentru anul școlar 2026 - 2027. În acest proces, fiecare unitate teritorial administrativă (ex. comună) a rămas cu cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică indiferent de numărul de copii, iar acolo unde s-au făcut reorganizări, copiii și personalul didactic/administrativ au rămas în aceeași structură.

Regândirea limitelor pentru clasele de elevi nu a dus la schimbări dramatice, majoritatea claselor aflându-se între limitele minime-maxime, astfel încât nu fost modificări majore (ex. la nivel de învățământ primar și gimnaziu s-au reorganizat clasele cu 8 - 9 elevi, adică 0,5% din numărul total de clase). În plus, s-au mai redus unele situații mai neobișnuite. Spre exemplu, eliminăm situațiile din anul școlar 2024-2025, unde am avut la nivel național în clasa a VIII-a 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi. Nu în ultimul rând, în acest context trebuie reamintit că reducerea efectivelor la clase în funcție de numărul de copii cu cerințe educaționale speciale a rămas în vigoare, iar ministerul a descurajat utilizarea excepției pentru depășirea limitei superioare a numărului de copii într-o clasă cu valoarea maximă (4). În fine, dacă vom opta în anii următori pentru menținerea învățământului simultan, avem nevoie ca prioritate de utilizarea unor metodologii riguroase, exprimate cât mai repede și în trainingul cadrelor didactice pentru acest tip de învățământ (vezi aici).

În cazul burselor (vezi aici și aici), fondul de burse va fi mai mare decât în anul 2022 - 2023, fără a se putea însă compara cu fondurile de burse din 2023 - 2024 / 2024 - 2025 (când contextul politic și legislativ a fost altul). Este însă necesar ca, la reechilibrarea fiscal-bugetară, fondul de burse pentru studenți să revină la metodologia anterioară, iar în cazul elevilor să readucem un procent rezonabil de burse pentru performanța olimpică. Pentru a facilita tranziția acestei perioade de criză, vom propune un program de susținere a burselor prin implicarea autorităților locale și a diverselor companii din mediul economic.

Regândirea valorii plății cu ora, ca opțiune voluntară a cadrului didactic, a aliniat această valoare cu valoarea din ora de salariu pentru timpul total de lucru. În viitor se pot analiza valori diferențiate, în funcție de contexte specifice.

Eu cred sincer că, pe nemulțumirile generate în mod uman de măsurile de criză fiscal-bugetară, trebuie construit înțelept:

• Pe termen scurt, trebuie să ne asigurăm că în domeniul educației profesorii pensionați pot fi implicați în activități educaționale și trebuie pregătit cu grijă bugetul pe anul 2026.

• Pe termen mediu, trebuie să ne asigurăm că în legea salarizării unitare se onorează salariul de start pentru debutant/asistent universitar angajat de autorități ca măsură de creștere a atractivității domeniului.

• Pe termen lung, trebuie să țintim 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare.

• Indiferent de termen, măsurile-fiscal bugetare temporare, sau altele relevante pentru sistemul nostru de educație-cercetare, trebuie ajustate odată cu revenirea țării din criza fiscal-bugetară.

Pentru concretizarea acestor lucruri, veți avea în mine nu doar un partener, ci mai ales un promotor al acestora. Așa cum am spus, educația (alături de cercetare) are nevoie de resurse suplimentare, folosite cât mai înțelept, mai ales pentru salarii atractive, angajare de specialiști (ex. profesori de sprijin/informaticieni) și programe naționale de infrastructură (ex. mai ales educația timpurie). Deși sunt secundare acum - prima linie fiind reprezentantă de măsurile de criză, pentru a putea avea un sistem care funcționează -, măsurile de reformă pe linia Raportului QX continuă și se vor accentua pe măsură ce depășim criza fiscal-bugetară, în zona preuniversitară, cele mai avansate fiind cele legate de curriculum, iar la nivelul învățământului superior și cercetării, cele legate de procesul de evaluare și de reorganizare a arhitecturii acestor sisteme.

În concluzie, vă invit dragi oameni ai educației să confruntăm nemulțumirea din prezent - o văd în mesaje și proteste, dar nici eu și nici voi nu am contribuit direct de-a lungul anilor la această situație de criză fiscal-bugetară -, dar să construim optimist pe aceasta un viitor mai bun. Pentru mine, este mai important să reușim acest lucru decât această poziție de ministru și, astfel, să avem un început de an școlar funcțional, iar apoi să ne angajăm în reforme de dezvoltare în beneficiul tuturor, nu în măsuri de criză-austeritate!

Cu prețuire,

Prof. univ. dr. psih. Daniel DAVID

Ministrul Educației și Cercetării

Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene