Prezentarea realizărilor Președinției române la Consiliul Uniunii Europene în plenul Parlamentului European

Text Size:

  • Increase
  • Decrease
  • Normal

Current Size: 100%

Current Style: Standard

Accessibility
Versiune tiparSend by email
Data publicării: 
Marţi, 16 Iulie, 2019

Ministrul Educației Naționale se află astăzi, 16 iulie 2019, alături de premierul României, doamna Viorica Dăncilă, și alți membri ai Guvernului, la Strasbourg, pentru a participa la prezentarea bilanțului Președinției române la Consiliul Uniunii Europene, în plenul Parlamentului European.

„Coeziunea, o valoare europeană comună” a fost tema generală care a unit toate demersurile și evenimentele Președinției române la Consiliul Uniunii Europene. În domeniul educației și formării profesionale, această temă s-a declinat în ideea de „conectivitate” prin educație și formare (Connecting Education), prin abordarea mai multor aspecte:

  1. mobilitate și contribuția acesteia la promovarea valorilor comune și crearea unei identități europene;
  2. excelența și rolul universităților europene în crearea Spațiului european al educației, precum și crearea unor centre de excelență în învățământul profesional și tehnic;
  3. incluziunea și rolul educației în asigurarea coeziunii sociale.

Dezbaterile organizate în cadrul reuniunilor din marja Președinției României la Consiliul UE au contribuit la continuarea demersurilor privind constituirea Spațiului european al educației, precum și la conturarea noului Cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale - post-2020.

Din această perspectivă, concluziile reuniunilor vor reprezenta repere pentru elaborarea Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale post-2020, prin evidențierea unor teme precum:

  1. digitalizarea / utilizarea inovării și noilor tehnologii în educație și formare;
  2. formarea competențelor pentru viitor;
  3. incluziune, tranziții și calitate în educație;
  4. formarea profesorilor;
  5. promovarea valorilor comune.

De asemenea, pe perioada celor șase luni de mandat, România a contribuit la continuarea inițiativelor europene din domeniul educației și formării profesionale privind:

  1. constituirea universităților europene (lansarea unui al doilea apel de proiecte în toamna anului 2019, organizarea unei conferințe la nivel înalt pe această temă - 7 noiembrie 2019, Bruxelles);
  2. constituirea centrelor de excelență în învățământul profesional și tehnic;
  3. legitimația europeană de student (va fi inițiat un grup de lucru cu câte doi reprezentanți din fiecare stat membru din Agențiile Naționale și Autoritățile Naționale).

Una dintre realizările Președinției României este adoptarea Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea dispozițiilor pentru continuarea activităților de mobilități academice în curs de desfășurare în cadrul programului Erasmus+, în contextul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord („Regatul Unit”) din Uniunea Europeană. Acest act legislativ generează cadrul necesar continuării activităților de mobilități academice în curs de desfășurare în cadrul programului Erasmus+, în contextul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană.

În data de 22 mai 2019, în cadrul Consiliului Educație, Cultură, Tineret și Sport - reuniunea Consiliului Educație, au fost adoptate următoarele acte nelegislative:

  • Recomandarea Consiliului privind sistemele de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie
  • Obiectivul recomandării este acela de a susține statele membre în eforturile acestora de îmbunătățire a accesibilității și a calității sistemelor de educație și îngrijire timpurie a copiilor.
  • Recomandarea Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor
  • Această Recomandare evidențiază modalitățile prin care pot fi depășite obstacolele privind învățarea și predarea limbilor străine, cum ar fi: învățarea integrată prin predarea diferitelor discipline de studiu în limbi străine, folosirea instrumentelor digitale și online pentru învățarea limbilor, dezvoltarea profesională inițială și continuă a profesorilor și actualizarea competențelor digitale a acestora, precum și optimizarea practicilor de predare cu ajutorul metodelor și tehnologiilor noi.
  • Concluzii ale Consiliului pentru punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind actualizarea parcursurilor de învățare: noi oportunități pentru adulți
  • Documentul ia notă de stadiul implementării Recomandării privind actualizarea parcursurilor de învățare: noi oportunități pentru adulți. Concluziile recunosc progresele înregistrate la nivel național și fac apel la statele membre să instituie măsuri durabile, pe termen lung, în materie de actualizare a competențelor și de reconversie profesională a adulților, să adopte o abordare strategică coerentă în ceea ce privește furnizarea de competențe de bază adulților cu un nivel scăzut de competențe și/sau de calificare, să îi sensibilizeze pe angajatori - în special IMM-urile - cu privire la importanța actualizării competențelor și a reconversiei profesionale și cu privire la mecanismele de sprijin disponibile pentru dezvoltarea competențelor adulților.

Totodată, în timpul Președinției României a fost obținută promovarea unor inițiative noi în cadrul proceselor interguvernamentale, dintre care menționăm:

  • lărgirea cadrului de cooperare ASEM prin introducerea digitalizării ca prioritate transversală și crearea unui grup de lucru pe această temă;
  • organizarea Conferinței Cercetărilor pe teme legate de Procesul Bologna și viitorul acestuia la București, ianuarie 2020, precum și consolidarea sinergiilor între inițiativele lansate la nivelul Uniunii Europene și Procesul Bologna,
  • constituirea unui grup de lucru de implementare a Programului 2030 al platformei francofone IDNEUF.

Calendarul de evenimente gestionat de Ministerul Educației Naționale, cu implicarea a 25 de parteneri locali, nouă universități și cinci licee, a inclus un număr de 17 evenimente, dintre care zece în București și patru în alte orașe din țară (Alba-Iulia, Timișoara, Constanța), în 13 locații diferite.

Reuniunile organizate s-au bucurat de un interes crescut din partea statelor membre, la evenimente înregistrându-se o participare medie de 24 de state membre/reuniune. În total, din cei 1.626 de participanți la evenimentele organizate în România, 284 au provenit din state non-UE, ceilalți reprezentând toate statele membre ale Uniunii Europene.

Reuniunile organizate în țară au acoperit nivelul decizional cel mai înalt - două conferințe ministerialepatru reuniuni la nivel de directori generali11 evenimente la nivel de lucru tehnic/experți.

Acest fapt s-a concretizat în adoptarea unui număr de șase declarații/recomandări la nivel de ministru, rectori sau studenți, documente care vor orienta evoluția proceselor europene de cooperare.

 

 

Bilanțul integral al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene în domeniul educației și formării profesionale poate fi consultat aici.