Mesajul Ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, cu ocazia aprobării programelor pentru învățământul liceal: Reformă curriculară după 20 de ani!

Dragi oameni ai educației,

Astăzi, 19 decembrie 2025, am semnat ordinul pentru aprobarea programelor școlare la nivel liceal (cu 87 de anexe cuprinzând aceste programe), după avizul Comisiei de Dialog Social.

Procesul l-am anunțat și l-am descris detaliat ► AICI

Așa cum este firesc, în perioada de consultare au fost dezbateri în spațiul public, pentru unele discipline - mai intense, pentru cele mai multe - mai discrete. Așa s-a întâmplat și în anii trecuți, când s-a reformat curriculumul la nivelul învățământului primar și gimnazial, așa era normal să fie și acum!

Deși mandatul meu ca ministru l-am asumat cu caracter temporal clar determinat (luna mai: pentru a se încheia așezarea instituției prezidențiale), acesta a fost prelungit în etape pentru alte obiective-cheie, între care și reforma curriculară: reforma curriculumului pentru învățământul liceal, fiind un proces complicat, pe care l-am început eu, era normal să-l închei tot eu! A mai rămas, în faza de aprobare, programa pentru Limba și literatura română, unde mă aștept la integrarea propunerilor din timpul dezbaterilor și, ținând cont de caracterul pronunțat constructivist al domeniului literaturii, la rute flexibile în cadrul unor repere fundamentale bazate pe competențe și autori reprezentativi, conținutul putând fi format prin modalități diverse, iar autorii reprezentativi, completați în funcție de interesele diadei profesor-elev. La finalul lunii ianuarie, vor fi lansate în transparență și programele pentru clasele a X-a - a XII-a la disciplinele pentru care am aprobat acum doar programa de clasa a IX-a, ținându-se cont și de unele observații și propuneri constructive primite în etapa de transparență parcursă deja (de exemplu, informatică, istorie etc.). 

Marele câștig al întregului demers, dincolo de modernizarea după aproximativ 20 de ani a unor conținuturi curriculare - devenind astfel mai relevante și aerisite, cu discipline mai bine coordonate între ele și în legătură cu celelalte niveluri educaționale, inclusiv prin accentuarea unei componente științifice (nu doar cunoștințe, ci și modul de dobândire a acestora) -, cred că este faptul că 25% din timpul rezervat fiecărei discipline va fi alocat pentru activități educațional-remediale. În măsura în care aceste activități vor fi bine făcute, vor avea un impact major asupra reducerii analfabetismului funcțional prin:

(1) a forma competențele care trebuiau dobândite în perioada-standard, dar nu s-a atins acest obiectiv;

(2) a consolida-fixa competențele dobândite;

(3) a învăța cum să utilizezi competențele în viața cotidiană și

(4) a dezvolta aceste competențe, acolo unde se dorește, pentru performanță.

După această etapă, urmează elaborarea manualelor - unde mă aștept la modalități clasice, extinse prin tehnologii moderne (ex.: gaming, inteligență artificială etc.) și formarea profesorilor pentru implementarea acestui curriculum cu metode moderne. Nu în ultimul rând, în acest proces se vor finaliza standardele naționale de evaluare pentru fiecare programă școlară, la nivel primar, gimnazial și liceal (începând cu clasa a IX-a). În acest context, recomand ministerului evaluarea în timp a acestor noi programe curriculare, prin impactul lor asupra performanțelor copiilor la testele naționale și internaționale.

Așa cum am mai declarat, în urma acestei reforme, cred că generația de elevi care va avea șansa să fie pregătită la nivel liceal prin noul curriculum - începând cu clasa a IX-a din anul școlar 2026 - 2027 - va atinge standardele educaționale așteptate de țară, iar analfabetismul funcțional, care a devenit în ultimii ani un risc de securitate națională, va fi drastic redus. 

Le mulțumesc din nou celor peste 1.500 de specialiști care au elaborat aceste conținuturi curriculare și care au participat la dezbaterea lor, în comisii și/sau în spațiul public. Am încercat să avem comisii formate din unii dintre cei mai buni specialiști din învățământul preuniversitar, universitar, cercetare și din Academia Română, pentru a ne asigura că avem programe de calitate, susținute cât mai larg - așa cum știm din experiența trecută din țară, inclusiv din alte țări, este greu să găsești consens când este vorba despre astfel de demersuri. În final, mulțumesc din nou și echipei ministerului, echipei Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) și Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, care au susținut acest complex proces curricular, precum și coordonatorilor Bogdan Cristescu (director general CNCE) și Gabriel Vrânceanu (șef serviciu în cadrul CNCE).

Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Ministrul Educației și Cercetării

Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene